6 idei pentru stimularea limbajului la bebelusi

De curând o noua cititoare imi povestea ca i-ar fi de folos cateva idei pentru stimularea limbajului la bebelusul ei trecut de sase luni. Acum, noi nu am ajuns inca acolo, dar am cateva activitati in minte pe care vreau sa le pun in practica cu bebelusul nostru. Primele trei sunt cat se poate de normale si la indemana tuturor, altele sunt pentru familiile interesate in mod deosebit de early learning si dispuse sa faca un efort suplimentar.

1. Când bebelusul este foarte mic si incepe sa gangureasca, lasati-l mereu sa va raspunda. F. poarta cu noi niste dialoguri extrem de simpatice, abia asteapta sa ii vorbim, dar si sa ne oprim sa ascultam ce are de spus. Il imitam, iar asta il distreaza si mai tare, facandu-l sa comunice mai mult. Capacitatea lui de a reproduce sunete e mult mai inalta decat a fratiorului sau la varsta aceasta. Am auzit de mai multe ori “mama”, “ada”, si alte gangureli complexe, care la S. au venit dupa patru-cinci luni. Daca cineva ii vorbeste insa fara oprire, el renunta sa raspunda.

2. Nursery rhymes. Poate ca stiti despre poezioarele acelea un pic absurde din engleza, gen Humpty Dumpty sau Little Bo Beep. Avem si noi in romana: Catelus cu parul cret, Pisicuta pis pis pis si altele, daca ne straduim sa cautam si sa invatam, in caz ca nu ni le aducem aminte din copilarie. Ceea ce putem face e un exercitiu simplu propus de Glenn Doman: ii spunem copilului o astfel de poezioara de mai multe ori, apoi ne oprim la ultimul cuvant al fiecarui vers si asteptam ca cel mic sa continue. Ulterior lasam doua cuvinte, apoi trei, pana cand copilul poate inlocui un vers intreg, etc. Un bebelus va continua cu un sunet, nu  cu un cuvant, desigur, dar asta creste capacitatea lui de anticipare si de separare a cuvintelor dintr-un text. In cazul bebelusilor, spune Doman, orice sunet reprezinta limbaj.

3. Un lucru foarte simplu de facut e un fel de exercitiu pe care il stiu de la programul de terapie al Ecaterinei. Bebelusului F. ii place foarte mult sa fie plimbat si studiaza cu atentie tot ce e in jur. Cel mai bun lucru pe care putem sa il facem pentru el in acele momente este sa ne oprim langa obiectele din casa si sa ii spunem ceva de genul: “Dulap” apoi sa ii aratam dulapul, eventual sa il atingem cu manuta lui. Peste un timp, extindem la “Dulap alb”, “dulap alb de lemn” “dulapul de lemn in care tinem hainele. Deschidem dulapul, uite hainele!”. Si sa facem asa in toate camerele, cu toate piesele de mobilier, cu hainele când il imbracam, sa explicam totul pas cu pas, asta daca avem timp si energie…

Va spuneam ca aceste lucruri sunt gratuite, usor de implementat si la indemana tuturor. Daca insa vreti sa duceti mai departe stimularea limbajului, puteti incerca urmatoarele

4. Cartile pentru bebelusi– începând de la cele textile, tactile si cu imagini contrastate, despre care am vorbit mult la categoria Cartile Ecaterinei, si din care exista tot mai multe si in limba romana (Colectia editurii Gama- bebe istet– mi se pare excelenta pentru inceput).

gama3

5. Flashcards– despre ele am vorbit si in alte articole . Sfatul meu, totusi, dupa trei ani de lucru cu NACD, este sa nu incepeti direct cu flashcards cu cuvinte, cum sugereaza Glenn Doman, ci cu imagini. Regula ar fi sa introduceti mai intai obiecte familiare bebelusului, chiar poze cu lucrurile din mediul lui inconjurator (pe care la inceput le descrieti cu un cuvant, apoi doua, apoi trei, etc.), apoi cu animale accesibile copilului, adica mai intai veti introduce notiunea de caine, apoi cea de elefant, apoi, de pilda, cea de quetzal.

limbajbebe

Dupa ce bebelusul devine incantat de aceste flashcards (iar expunerea la ele nu trebuie sa depaseasca 2 minute de 4-6 ori pe zi), puteti incepe sa introduceti si cartonasele cu cuvinte.

Exista si programe in format electronic special concepute pentru bebelusi, de genul Little Reader sau Your Baby Can Read. Desi ridiculizate de multi, cunosc suficienti parinti care au fost consecventi in implementarea lor, cu rezultate remarcabile, si copii au devenit cititori fluenti foarte devreme. Pentru ce atata osteneala? Ei bine, pentru citirea fotografica exista o “fereastra”, care dupa 3-4 ani se inchide, iar in jurul varstei de 5-6 ani este bine ca metoda de invatare a cititului sa fie cea fonetica. Dar, din proprie experienta, ca spun ca aceasta din urma este mult mai anevoioasa, dureaza mai mult si cere mai mult efort din partea copilului si a educatorului.

6. Limba straina. Subiectul e un pic controversat, unele voci afirma ca bebelusul va fi confuz daca auze doua limbi si va vorbi mai greu. In realitate, copiii sunt genii lingvistice si pana la sase ani pot absorbi orice limba ca pe limba materna, daca sunt expusi la ea suficient de mult, si chiar daca aparitia limbajului expresiv va intarzia, pe termen lung sunt mult mai castigati, pentru ca bilingvismul (sau plurilingvismul) nu ii ofera doar o alta modalitate de comunicare, ci o noua pereche de “ochelari” prin care percepe lumea, mai multe conexiuni neuronale, o capacitate de empatie mai mare, iar lista ar putea continua. Marele meu regret este ca nu am insistat cu engleza când S. a fost mic, pentru ca acum imi este mult mai greu sa il invat pe S., care priveste, la 6 ani, orice act educational ca pe o impunere si il respinge. Prietena noastra I. de la Our English Homeschool este cel mai concludent exemplu pe care vi-l pot da.

Vedeti, la teorie sunt buna🙂 Problema e ca la primul copil nu stiam lucrurile acestea suficient de profund pentru a le aplica, cu al doilea lucram intens dar capacitatile ei nu ne pot arata adevarata eficienta a metodei (Cati nu va fi niciodata un copil normal, ca sa vedem daca toate aceste exercitii, pe care cu ea le facem din plin,  au rezultate la un copil neurotipic), asa ca ramane sa vedem daca ma voi putea mobiliza sa le implementez cu F., iar despre rezultate va tin la curent pe parcurs.

Spor si voua!

3 Comments

  1. cat timp vorbiti cu totii in 2 limbi, tineti-o tot asa. Traiesc in mediu multi-linvuist, cunosc sute de oameni si copiii sunt in medii bi-tri-liguiale, si asta le dezvolta exprimarea si interactiunea. Pana acum doar 2 persoane cunosc cu probleme de invatare a limbii a 2a, asa ca parintii au fost nevoiti sa ramana in doar o singura limba, 2 din sute de persoane intalnite zilnic!

    • Numai eu vorbesc engleza in casa, dar sper sa reusesc, macar cu cel mic. Cu cel mare e mai greu, il invat greu de tot ca se opune. Nici nu stiu de ce nu s-a prins mai multa engleza de el ca a fost expus din bebelusie, am citit enorm in engleza cu el. O sa invete pe parcurs, cum am invatat si noi, dar speram sa ii fie si lui mai usor…

  2. Frumoase activitatile propuse! Si eu m am temut de confuzie cu limbile straine, dar teama s a risipit de curand. Lui S. al meu, doar i am cantat in engleza, mimand ce ziceam. Surpriza a fost ca atunci cand ne am jucat cu un puzzle cu animale si vorbeam in romana, S. sa imi “spuna” (mimand si el), ca girafa e mare si are gatul lung (de la cantecul Marry had a big giraffe)🙂 concluzia mea: copilu chiar primeste raw facts si face conexiuni, fara explicatiile mele!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s