Ce mai citeste Baietelul de argint si alte mici noutati
In ultima perioada am lipsit de pe blog, si asta pentru ca suntem foarte aglomerati aici, acasa. Intre tentativele de independenta ale unui toddler, programul de terapie al Catiushei si temele lui S., curatenie si altele de-ale gospodariei, nu imi ramane prea mult timp de scris.
Cu toate acestea, Baietelul de argint nu leneveste. A lucrat destul de mult in ultima perioada, si a avansat in ceea ce priveste cititul, scrisul si engleza. Trebuie sa ne concetram si pe matematica la fel de mult, aici a ramas un pic in urma.
In 2017 am acceptat provocarea lansata pe un grup de cititori impatimiti de pe Facebook, atat pentru mine, cat si pentru S. Scopul este sa citim 52 de carti anul acesta. In ceea ce ma priveste pe mine, abia ma pot lauda cu o carte finalizata (si alte trei incepute). Insa copilul meu mi-a intrecut orice asteptare, terminand astazi a 13-a carte de anul acesta.
In sfarsit, S. nu mai citeste pe litere si are fluenta, putand fi atent si la intonatie.
Cum arata cartile citite de el pana acum?
Unele sunt mari, cu text mai mult, cum ar fi Un an din viata familiei Chit Chit, ABC-ul curajului sau Echipa de interventie. Acestea au in jur de 100 de pagini, dar au scrisul mai mare si ilustratii generoase.
Pe de alta parte, incercam si carti mai mici, care se citesc “dintr-o bucata”, cum sunt cartile lui favorite de cand era mic, cele de Eric Carle sau Scoala ursilor. Le-am folosit intens cand era toddler, iar acum au capatat alta valenta, pentru ca le citeste singur.
Din pricina scolii si a temelor nu mai reusim sa avem lectii tematice asa cum obisnuiam odinioara, si cred ca lui S. ii lipsesc aceste informatii necesare culturii sale generale. De aceea, in ultima perioada, am ales ca el sa citeasca carti simple, dar axate pe anumite subiecte de stiinta, istorie, geografie, etc. Minienciclopediile Larousse sunt excelente din acest punct de vedere: sunt si interesante, dar au si text suficient de putin pentru a nu i se parea o corvoada, iar ilustratiile sunt pline de detalii, asa cum ii place lui.
La limba engleza ne axam tot pe citit si tradus (uneori mai folosim si jocurile frumoase din dotare, dar asta doar cand avem suficient timp in care sa nu fim deranjati de fratiorul cel mic si bagacios). Acum am reluat Farmyard Tales, gratie unor prieteni care ne-au imprumutat cateva carti din colectia Usborne (multumim, Ginuta&co!). Este excelenta pentru incepatori! S. nu este fluent, dar a ajuns in punctul in care citeste singur cartile si traduce in proportie de 90%, iar eu sunt multumita de nivelul lui. Ar fi putut fi fluent la varsta asta daca insistam mai mult cand era mic, insa este bine si asa.
Urmatoarele lecturi pe care i le-am propus sunt pe o tema foarte draga lui, corpul omenesc. Pentru aceasta vom folosi micile enciclopedii publicate de SECOM, care contin ilustratii interesante, informatii bogate (as spune potrivite pentru copii de peste 7-10 ani, in functie de interesul lor pentru subiect) si jocuri.
Scrisul este mic, dar paginile scrise alterneaza cu cele ilustrate, asa ca sper ca le va citi cu placere. Sunt cinci in total (Creierul, Fierul, Probioticele si prebioticele, Sistemul imunitar si Calciul, magneziul, zincul).
In paralel ii citesc si eu un roman pentru copii, la culcare, in serile in care mai reusesc sa tin ochii deschisi. Acum ca am terminat cu Narnia, am trecut la Michael Ende, autorul meu favorit de carti pentru copii. Citim Jim Nasturel si Lukas, mecanicul de locomotiva, iar apoi vom trece la Momo si Povestea fara sfarsit.
Cati e aceeasi fetita dulce si cuminte, care ar putea beneficia de mai multa atentie din partea noastra, daca baietii casei ar fi mai putin solicitanti. Nu imi vine sa cred ca se apropie de cea de-a sasea aniversare!
Baietelul de bucurie mai are si el putin pana la doi ani, si e clownul irezistibil al casei. Sau, as putea spune, acrobatul. Se catara peste tot, se arunca precum un acrobat la trapez, doar ca nu are trapez si asta se concretizeaza in vanatai, a inceput sa pedaleze pe tricicleta, este tot timpul in miscare si pasionat de toate chestiile cu roti.
Va imbratisam cu drag si va multumim tuturor celor care ati fost alaturi de noi pe acest drum virtual, care in curand va implini sapte ani…
- Posted in: Aniversari ♦ Carti favorite pentru ochi micuti ♦ Citire ♦ Organizare ♦ Scoala de acasa ♦ Uncategorized
Caiet pentru şcoala de...acasă 
Bună. Mă bucur că ai revenit pe blog. Am intrat periodic să văd dacă nu a apărut ceva nou. 🙂 Băiețelul de argint face progrese. Felicitări! Ce metodă ai folosit pentru a-l învăța să citească în engleză? De exemplu pentru lb română m-am ghidat după cea montessori descrisă de Camelia pe blogul ei. Astfel fetița mea la 5 ani si 9 luni a început să citească. O mică paranteză. La început citea cu glas tare. Apoi a început sa citească în gândul ei și acum când citește cu glas tare se mai poticnește la unele cuvinte. Deci trebuie să exerseze și cu glas tare să nu își piardă fluența. Cu scrisul cum se descurcă.? I. nu vrea deloc să exerseze. Îmi spune de fiecare dată că nu vrea decât să citească. Asta e pasiunea ei.Iar la matematică nu prea vrea să folosească manipulative… Decât degetele.:) Oricât îi explic că o ajută ea zice că o încurcă. Are 7 ani si e la pregătitoare. Am prea multe cerințe pentru vârsta ei oare?
Ami, multumesc tare mult ca intri periodic pe la noi 🙂 Inseamna foarte mult pentru mine. Eu pot sa iti spun doar experienta mea, care vad ca e foarte diferita de a altor parinti, dar e particulara felului meu de-al fi si al baietelului nostru cel mare. Eu nu stiu daca am pretentii prea mari de la el. Stiu doar ca e destept, poate, poate sa citeasca, poate sa inteleaga la mate, doar ca are nevoie de mai multe explicatii, de mai mult exercitiu (sau poate mi se pare mie asa, ca nu am cu cine sa il compar. De fapt, am numai fetite super destepte in jur si cand il compar cu ele mi se pare ca are nevoie de muuult exercitiu). Eu nu sunt genul care sa lase copilul sa se responsabilizeze singur pana la urma, dupa ce da de 100 de ori cu capul de pragul usii. Asta sunt eu…Atunci mi-am asumat responsabilitatea de a-l ajuta, de a lucra cu el in plus. Citim mereu ceva in romana, ai vazut cam ce (si daca fetitei tale ii place sa citeasca, pluseaza pe asta la varsta asta, eu as sugera tot asa, sa cauti ceva care sa ii construiasca si cultura generala). La engleza S. nu prea coopereaza. Ma intristeaza f mult asta, avand in spate experienta frumoasa cu fostii mei elevi. Deci nu pot face cu el lectioare dragute, ca nu sta, le refuza din stat. Asa ca singurul lucru pe care il facem este sa citim. La inceput am luat cartile alea simple de la Usborne, gen Fat cat on a mat, sau setul verde cu 50 (am scris de ele pe blog). La inceput ii citeam eu, el repeta. La inceput repeta cuvant cu cuvant, apoi propozitie cu propozitie. Eu ii traduceam, dar cand era cate un cuvant/expresie pe care o stia, il puneam sa traduca. Si apoi a inceput sa traduca propozitii. Acum a ajuns la nivelul de a citi si traduce singur aceste carti (le-am reluat, efectiv, nu am trecut la altceva mai complex). La matematica folosim baza 10 de la Omfal cand nu pricepe ceva. In rest, mai calculeaza din cap, se mai prosteste cu o socotitoare (mai mult sa traga de timp), dar in general reuseste din cap. Mie mi se pare f buna baza 10. Eu prefer sa lucrez cu el, sa il tin din scurt, ca el ar fi in stare sa faca toate lucuruile de mantuiala daca nu ii setez un standard. Dar nu am pretentii nebune de la el, impusca multi de B mai ales pt scris, e ok, mai lucram, mai muncim, asta ii spun mereu. Nu te cert ca ai luat B., dar asta arata ca trebuie sa muncesti mai mult la asta, si il pun. La citit il motivez cu provocari, premii. La scris il incurajeaza invatatoarea cand observa ca scrie mai frumos. La engleza vrea sa faca cu mine lectia inainte ca sa se descurce la ora. E epuizant uneori, dar prefer sa fac cu el.
Nici eu nu sunt genul care să lase copilul să se responsabilizeze singur. Si la mine cam face pe fugă și de mântuială. Trebuie să o vetific si sa o corectez. Nu pentru că nu știe / poate mai mult. Cred că încă nu conștientizează că școala e ceva serios. Apropo de cooperare. Dacă îi spune doamna ceva, e “sfânt”. Dacă îi cer eu să lucrăm ceva în plus (deși nu se întâmplă des pentru că mai am 2 copii mai mici și un bebeluș de 6 luni de care trebuie să mă ocup, să nu se înțeleagă că stresez copilul contrar noilor curente gen Alfie Kohn) cam comentează. Mă gândeam să îi arăt cum se citește și în engleză pentru că încearcă singură. Și i-am explicat ca lb engleză are alte reguli și cam atât. Nu vroiam să nu greșesc cu ceva. Că trebuie să-i arăt mai întâi ceva fonetică, iar aici recunosc că nu mă pricep. Engleza mea nu e la cel mai bun nivel. Produsele celor de la omfal nu le cunoșteam. Acum m-am uitat un pic si par interesante. Noi avem niste riglete, jocuri de numărat, socotitoare si acum recent am luat ceva de la unifix care seamănă (cred din ce am văzut) cu baza 10. Oricum cred că resurse se găsesc mereu trebuie să avem timp, sănătate și bună dispozitie și vom reuși în mare măsură să punem o bază educatiei copiilor noștri. Și să nu uităm să facem câte o rugăciune către bunul Dumnezeu să ne lumineze și să ne îndrume. Sănătate și numai bine întregii familii.
Cu rugaciunea ai mare dreptate! Noi cand nu lucram, chiar si putin, se vede. In ultima perioada m-am axat pe engleza, si s-a vazut la scris ca nu am mai lucrat 😦 O primavera frumoasa si spor in toate! ❤