Activitati pentru un baietel de trei ani

 

In curand Baietelul de bucurie implineste trei ani, si cu adevarat acesti ani au fost plini de el si de bucuria pe care a adus-o. E un copil activ, vesel, glumet, canta, rade si se joaca toata ziua.

De curand o prietena virtuala ma intreba ce ma fac cu el si primul impuls a fost sa spun…nimic. Nimic deosebit!

Cum asa? La trei ani ai  lui S., mama lui avea pregatite lectii grupate pe unit studies si teancuri de carti, jucarii deosebite si tot felul de idei de activitati.

Ei bine, Baietelul de bucurie e foarte diferit fata de Baietelul de argint, iar ceea ce am invatat in ultimii noua ani m-a indrumat spre o abordare un pic diferita a educatiei de acasa.

Nu voi spune ca ce am facut pentru S. a fost gresit, nu, fiindca s-a mulat foarte bine pe personalitatea lui linistita si ne-a adus multe momente placute impreuna. De asemenea, activitatile alese de mine i-au incurajat creativitatea in domeniul lucrului manual, i-au stimulat limbajul, imaginatia, tactilitatea si motricitatea fina.

Pentru S. au contat lucrurile pe care nu le-am facut, carora nu le-am dat importanta si pe care le-am neglijat (nu in totalitate, a trecut prin toate etapele de dezvoltare, a facut mereu cate un sport, traieste la curte si e mai bine coordonat decat mine): aspecte ce tin de o coordonare armonioasa, vestibular si proprioceptiv,  autonomie, functionalitate si responsabilitate. Cu toate acestea, sunt mandra de baiatul meu cel mare, sensibil, bun la suflet,  inteligent, care isi cunoaste in mare parte indatoririle.

Pentru F. mi-am setat altfel prioritatile: m-a interesat sa creasca bine coordonat, sa nu sara etape de dezvoltare in perioada de bebelusie, sa fie stimulat suficient din punct de vedere senzorial, sa il invat engleza in mod natural si sa il fac sa iubeasca lectura.

Astfel, la trei ani, preocuparile principale ale zilei sunt:

Stimulare proprioceptiva– iar prin asta inteleg o harjoneala mai dura, un masaj in care ii presez muschii de la un capat la altul al corpului, jocuri de-a “elicopterul” si “barcuta” pe ritmuri de cantecele, si abia asteptam sa punem trambulina acoperita de zapada din nou la treaba.

Stimulare tactila– asta inseamna sa nu evitam prosoapele aspre si manusile de baie (sunt cateva exercitii invatate din programul lui Cati pe care i le aplic si lui), joaca cu apa, cu zapada, cu plastilina, cu nisip kinetic (mare hit in ultimele trei zile, si mare bataie de cap pentru mine sa tot strang dupa el, insa nu i-am putut rezista cand in prima si mi-a spus “Let’s play in the sand pit“, iar in a doua “I love playing in the sand“).

filip3ani1


Stimulare vestibulara– asta inseamna invartit in brate, leganat si invartit in hamac (folosim  modelul cuib de la Ikea, care nu se mai regaseste pe site), leganat pe mingea de fitness in diverse ipostaze.

Vedeți imaginea sursă

Stimularea limbajului– inseamna cat mai mult dialog cu el, mai ales in limba engleza (incepe sa favorizeze romana, dar si la engleza face salturi frumoase), citit, atat cat ne permite. E o adevarata provocare sa ii citesc, pentru ca are zile cand refuza cu desavarsire, si rare zile in care sta sa ii citesc 20 de carti. Cu toate acestea, zilele in care refuza sa ii citesc sunt multe, asa ca apelez la tot felul de tertipuri. Pe noi ne dau cartile afara din casa, si cu toate astea inca mai cumpar atunci cand vad ceva ce i-ar putea starni interesul, fie ca e vorba de carti cu si despre masini, fie ca e vorba de carti cu personajele lui favorite din desenele animate, cum sunt Dora sau Peppa Pig. Cumpar orice banuiesc ca ar accepta, le pitesc prin noptiere si le scot in momente de maxima culcuseala, cum ar fi la trezire, cand e mai putin probabil sa le arunce cat colo, sau i le citesc in timp de il legan in hamac. Am inceput sa folosim si povestile audio, si din fericire le indrageste si le cere tot in momentele in care se leagana in hamac.

Stimularea coordonarii– am ajuns sa fac ceea ce nu credeam ca voi face vreodata- sa ma joc cu mingea in casa cu copiii mei. Nicicand nu mi-a trecut prin cap ca jocul cu mingea este atat de important, insa dupa cursul de integrare senzoriala mi-am dat seama ca e o activitate esentiala la varste mici, care antreneaza atat creierul, cat si coordonarea mainilor, a ochilor sau precizia, asa ca nu il mai sarim . Il jucam in trei, implicandu-l si pe Baietelul de argint.

Incerc sa il incurajez tot mai mult sa fie autonom, sa manace singur, sa se spele singur pe maini, fata si dinti, sa se dezbrace (inca nu se imbraca), sa foloseasca olita (aici e o chestiune de putere si control, desi stie, poate si o foloseste fara consecventa, niciodata din proprie initiativa, cred ca trebuie sa gasesc motivatia suficienta sa vrea el sa renunte la scutece. In caz contrar, nu ne ramane decat sa asteptam vara, cand il vom lasa fara scutece pe afara. Nu mai am energie sa dezamorsez si astfel de accidente in casa, mea culpa!). Nu ii fac activitati special de turnare, dar il las sa se joace cu apa de la chiuveta si cateva pahare, sa isi toarne singur apa si lapte in cana, sa toarne detergentul lichid in compartimentul masinii de spalat.

Dn cand in cand mai avem initiative artistice de pictat, care devin pe data senzoriale, fiindca trece culoarea cu usurinta de pe carton pe maini si pe picioare.

Reusesc uneori sa il adun la activitati mai statice, de genul unui puzzle dragut pe care il exploatez la maximum in ceea ce priveste limbajul, unui board game adaptat, sau nu pierd nici un prilej sa exersam numararea, cifrele si cantitatile in activitati care sa nu para planuite exact in acest scop (caci le-ar refuza).

Ceea ce il tine in continuare ocupat sunt masinutele, pe care le distruge cu o pasiune grozava! Cred ca trebuie el sa testeze cata forta si cat timp ii va trebui sa sfarame fiecare masinuta din cutia lui. Le izbeste, le tranteste, le ciocaneste una de alta, le rupe cu dintii si cu mainile, le aliniaza, le foloseste in joc de rol, le implica mereu in joaca cu plastilina si nisip, le adora! Acum noua ani m-ar fi speriat pornirile lui distructive, astazi stiu ca sunt normale pentru un baietel cu nevoile lui proprioceptive, si tot ce imi doresc este sa isi satureze creierul de informatia necesara inainte de a intra in colectivitate.

Daca va intrebati ce i-am luat de ziua lui, ei bine, cu o casa plina de jucarii si jocuri educative ne-a fost greu sa ne decidem. Totusi, am optat pentru niste figurine cu personajele din Peppa Pig, fiindca e din ce in ce mai deschis spre joc de rol si, sper eu, il vor tine ocupat (si departe de TV) in multele zile pe saptamana in care trebuie sa fac curat in casa.

Deocamdata nu facem activitati la masuta, nu il incurajez sa coloreze (nici nu manifesta predilectie pentru asta), nu facem crafturi (am incercat, rezista maxim pret de o poza, apoi zboara in toate directiile), nu folosim cartonase decat in masura in care le cere el.

SAMSUNG CAMERA PICTURES

Nu luam in considerare gradinita anul acesta.

Trei ani plini de bucurie, au zburat ca vantul si ca gandul…tot mai multi cu tine ne dorim, baietel vesel si frumos!

 

Advertisements

5 Comments

  1. GABRIELA

    Iti multumesc, Raluca!

  2. Violeta Argatu

    Sanatate si bucurii nenumarate, F.!!
    La multi ani!

  3. Elena C

    La multi ani cu sanatate si impliniri!

    • Multumiiiim!

    • Multumim din suflet! ❤

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s